Norbert Reich, Principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene, Editura Universitara, 2014
Principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene
Descriere
Lucrarea „Principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene” trateaza un domeniu aflat in dezvoltare rapida, care face, insa, obiectul unor controverse aprinse: aparitia unor principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene, principii cu importanta constitutionala si cu rol triplu: orientarea interpretarii dreptului pozitiv, completarea lacunelor din sistemul normativ si, respectiv, controlul legalitatii. Pornind de la jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si de la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, studiul de fata reuneste sapte principii. Principiile nr. 1-3 privind autonomia „incadrata”, protectia partii defavorizate si nediscriminarea apartin in prezent dreptului material al UE, in principal dreptului contractelor. Principiul nr. 4 privind efectivitatea, asemenea principiului echivalentei, este o „cunostinta mai veche” a dreptului UE si vizeaza in primul rand aspecte de ordin procedural, desi poate fi extins si la chestiuni de ordin material si la masuri reparatorii („remedii”). Principiile nr. 5 si 6 privind concilierea, respectiv proportionalitatea au o valoare preponderent metodologica: primul trateaza interpretarea si aplicarea pe cale judecatoreasca a dreptului civil al UE, iar al doilea vizeaza aspecte politico-juridice ale unui (potential) viitor drept civil al UE, codificat sau facultativ, in particular in domeniul contractului de vanzare. In sfarsit, principiul nr. 7, al bunei-credinte, constituie inca un principiu aflat in curs de aparitie, care dobandeste, insa, treptat importanta.
Cartea permite cititorului (teoretician sau practician) sa inteleaga si aprecieze evolutia actuala a dreptului civil al UE, in contextul recunoasterii din ce in ce mai pronuntate, prin jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a naturii sale autonome, evolutie insotita de dobandirea de Carta drepturilor fundamentale a unui rol in crestere in directia constitutionalizarii principiilor dreptului civil al UE.
Cuprinsul cărţii Principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene
Prefață/ V
Cuprins /IX
Tabel al cauzelor Curții Europene de Justiție / XIII
Tabelul legislației Uniunii Europene/ XXIX
Lista abrevierilor și acronimelor utilizate/XXXV
Introducere. Ce sunt principiile generale ale dreptului civil al Uniunii Europene?/1
1. O dezbatere continuă: „principii” versus „reguli” /3
2. Unele sugestii preliminare /10
3. Recunoașterea explicită prin cartă a unor principii generale/12
4. Ce înțelegem prin dreptul civil al UE: acquis communautaire versus acquis commun /18
5. Dilema dreptului civil al UE privind competențele /23
6. De ce șapte principii?/ 26
Capitolul 1. Principiul autonomiei „încadrate/28
1. Libertăți încadrate prin drept /30
2. Libertățile fundamentale, autonomia și restrângerilor aferente interesului public /34
3. Libertatea contractuală ca drept și principiu fundamental, deși limitat /46
4. Dreptul concurenței și autonomia /48
5. Concluzie: încadrarea autonomiei în aspectele aferente „socializării”– depășirea abordării tradiționale?/55
Capitolul 2. Principiul protecției părții defavorizate /58
1. Elemente ale protecției părții defavorizate /61
2. Standardele minime ale timpului de lucru și ale concediului anual plătit /66
3. Dreptul UE al consumatorilor: informare versus protecție /76
4. Concluzii: generalizarea protecției părților defavorizate și limitele sale /93
Capitolul 3. Principiul nediscriminării/ 97
1. Efectele „secundare” ale nediscriminării asupra dreptului civil?/ 98
2. Nediscriminarea în raporturile de dreptul muncii: o prezentare/105
3. Cetățenia: extinderea prin dreptul primar a domeniului de aplicare a principiului nediscriminării/118
4. Extinderea prin dreptul derivat al UE a principiului nediscriminăriila relațiile între comerciant și consumator /122
5. Un aspect disputat: primele și prestațiile unisex de asigurări și conflictele cu autonomia privată/125
6. Nediscriminarea în privința accesului și tratamentului la serviciide interes economic general și la servicii de rețea: autonomie încadrată/134
7. Egalitate de tratament dincolo de nediscriminare? /139
8. Concluzii: impactul diferențiat al principiului nediscriminării asupra raporturilor de drept civil /143
Capitolul 4. Principiul efectivității/ 144
1. Articolul 47 din cartă și articolul 19 TUE: există oare ceva nou?/145
2. Funcția „eliminatorie” a principiului efectivității /147
3. Efectivitatea ca principiu „hermeneutic” /153
4. Efectivitatea ca principiu „de remediere”: „revalorizarea” remediilor naționale /158
5. Unele exemple privind aplicarea testului efectivității în dreptul civil al UE /161
6. Dreptul primar al Uniunii: regulile în materia concurenței /183
7. Repararea prejudiciului pentru încălcări ale dispozițiilor direct aplicabile din dreptul primar al Uniunii/193
8. Importanța art. 47 din cartă și a art. 19 alin. (1) TUE pentru dreptul civil al UE reexaminat / 198
9. Concluzii: Cât de eficient este principiul efectivității?/ 212
Capitolul 5. Principiul concilierii/ 214
1. Introducere: un dialog privind concilierea în dreptul civil al UE/215
2. Concilierea în jurisprudența privind clauzele abuzive: transparență,„elementele esențiale ale prețului” și testul caracterului abuziv /219
3.Concilierea pentru evitarea „protecției excesive”/ 231
4.Rolul concilierii în conflicte sociale: drepturi fundamentale versus libertăți fundamentale?/ 238
5. Concluzii/ 250
Capitolul 6. Principiul proporționalității/ 253
1. Importanța principiului proporționalității pentru dreptul civil al UE: remarci generale/255
2. Proiectul cadrului comun de referință /264
3. „Studiul de fezabilitate” și proiectul dreptului european comun în materia vânzării/275
4. Metoda deschisă de coordonare, convergența și ameliorarealegiferării în guvernarea reflexivă privind contractul în UE/296
5. Principiul „proporționalității pozitive” în legislația civilă a UE: două exemple /300
6. Concluzii privind principiul proporționalității ca instrument de control juridic și de susținere a măsurilor UE/ 309
Capitolul 7. Un principiu în curs de apariție privind buna-credință și interzicerea abuzului de drept? /310
1. Anumite neînțelegeri cu privire la buna-credință în dreptulcontractelor: elemente ale unei obligații de cooperare loială în raporturi contractuale/312
2. Buna-credință în contextul dreptului comercial /316
3. Directiva 93/13 privind clauzele abuzive /320
4. Absența unor obligații de bună-credință pentru bancă în privințaserviciilor financiare între comerciant și consumator/330
5. „Co-responsabilitatea” ca obligație indirectă de bună-credință: o serie de exemple /333
6. Elemente ale bunei-credințe în inițiative recente fără forță juridică obligatorie /338
7. Pertinența articolului 54 din cartă pentru un concept al UE privind abuzul de drept?/ 341
8. Concluzii: buna-credință în mișcare?/ 347
Rezumat: șapte teze și o concluzie / 349
Index / 352
Despre autor
Norbert Reich
Norbert Reich, nascut la 9.9.1937 la Berlin, este profesor (emerit) de drept comparat si drept economic al UE la Universitatea din Bremen.
La Universitatea din University of Frankfurt pe Main, el a obtinut titlul de Dr. Iur. in 1966, iar in 1972 doctoratul de stat (Habilitation) cu titlul „Sozialismus und Zivilrecht”.
In anul 2000 a primit titlul de Dr. h.c. de la Universitatea din Helsinki.
El a desfasurat studii in drept si stiinte politice la Frankfurt (Germania), Geneva (Elvetia), Georgetown University, Washington DC (SUA) 1964-1965, precum si la Universitatea Lomonosov de la Moscova, 1968-1972.
Cariera sa include posturi de profesor titular la Hochschule für Wirtschaft und Politik, Hamburg (1972-1978); profesor titular (1978-1982) si decan (1979-1981) la Facultatea de Drept II Hamburg; director al Zentrum für Europäische Rechtspolitik, Universitatea din Bremen (1982-1991); decan al Facultatii de Drept din Bremen (1995/6) si profesor pana la pensionarea sa in 2005.
Intre 2001-2004 a fost al Riga Graduate School of Law.
In plus, Norbert Reich a fost profesor invitat la Stanford Law School (1982); Université de Montpellier (1984), Sydney Law School (1991); Université de Fribourg (1997), Universität Luzern/ambele in Elvetia (2006-2009), Tartu (2006-2008), Vilnius (Lituania 2008), Louvain (Belgium 2008), Braudel Senior Research Fellow, EUI Florenta (2009), Groningen (2013/14).
El a fost presedinte al ELFA (European Law Faculties Association) intre 2000-2002, precum si al IACCL (International Academy of Commercial and Consumer Law) intre 2000-2002.
Domeniile sale de cercetare actuale includ drepturile cetatenilor si libera circulatie in UE si in tarile candidate, drept comparat economic si dreptul UE in domeniile concurentei si protectiei consumatorilor.
Norbert Reich este autorul unui mare numar de publicatii, printre care: Bürgerrechte in der Europäischen Union (Drepturi civile in UE, 1999); Understanding EU Law; ed. a 2-a 2005 (ed. a 3-a in curs de aparitie in 2014); Understanding EU Consumer Law (impreuna cu Hans Micklitz, Peter Rott si Klaus Tonner), 2009, 2013 – ed. a 2-a; Individueller und kollektiver Verbraucherschutz in der EU (2012). General Principles of EU Civil Law, 2014.
Peste 400 de contributii in periodice de drept.
