DREPTUL UNIUNII EUROPENE IN ROMANIA. DE 10 ANI. avizier

 

PROIECTUL RomaniaEULaw – interpretarea si aplicarea dreptului Uniunii Europene in Romania – Lista trimiterilor preliminare din Romania, inregistrate la CJUE

Calendarul evenimentelor de drept si afaceri europene – ARDAE

ARDAE: Voluntariat/stagiu de cercetare la ARDAE – Asociaţia română de drept şi afaceri europene

Dobandirea calitatii de membru aderent; lista membrilor aderenti

Anamaria Toma Bianov, Aplicarea privata a regulilor concurentei in Uniunea Europeana – Actiunile in despagubire promovate in fata instantelor nationale si tribunalelor arbitrale, Editura Universitara, 2016

Aplicarea privata a regulilor concurentei in Uniunea Europeana. Actiunile in despagubire promovate in fata instantelor nationale si tribunalelor arbitrale este o carte despre conflictele private enforcement-ului european. Cartea abordeaza obiectivele conflictuale ale Directivei 2014/104/UE, dispozitiile conflictuale ale acesteia, conflictele dintre dreptul Uniunii Europene si normele procedurale si materiale nationale care au incidenta asupra aplicarii private a regulilor concurentei, conflictele dintre drepturile omului si dreptul concurentei, conflictele de legi ale actiunilor in despagubire transfrontaliere (cross-border litigation), pentru a incheia cu conflictul dintre arbitrajul comercial international si regimul Bruxelles de competenta judiciara si recunoastere si executare a hotararilor in materie civila si comerciala. Cititorul va face o incursiune in timp pentru a intelege sursele acestor conflicte, pentru a fi ulterior implicat in cele mai actuale dezbateri care privesc aplicarea privata a regulilor concurentei in Uniunea Europeana. De orice parte s-ar pozitiona in aceste conflicte si oricare ar fi interesele pe care doresc sa le protejeze, practicienii si teoreticienii dreptului, victimele unei incalcari a legislatiei in materie de concurenta, autorii unei astfel de incalcari, tertii, in categoria carora includem si autoritatile de concurenta, vor gasi argumente care sa le sustina punctele de vedere. Prin urmare, aceasta carte invita cititorii sa descopere private enforcement-ul european, sa-i cunoasca slabiciunile si nevralgiile actuale, sa-i studieze aplicarea si eficacitatea, sa contribuie la aplicarea efectiva si la perfectionarea acestuia.

Dreptul Uniunii Europene si tribunalele constituţionale ale statelor membre. Interviuri, Editor Dragos Calin, Editura Universitara, 2015

Interviuri realizate de Dragos Calin

Traduceri efectuate de Mihai Banu, Amelia Paula Chirtes, Adnana Popescu si Dragos Calin

Au participat cu interviuri: Anneli Albi, Leonard Besselink, Chahira Boutayeb, Gráinne de Búrca, Laurence Burgorgue-Larsen, Ninon Colneric, Oliver Dörr, Péter Kovács, Kristīne Krūma, Gertrude Lübbe-Wolff, Bertrand Mathieu, Franz C. Mayer, Rostane Mehdi, François-Xavier Millet, Francisco Pereira Coutinho, Janne Salminen, Andreas Vosskuhle, Joseph H.H. Weiler şi Peter G. Xuereb

In prezent, una dintre cele mai interesante abordari, jurisprudentiala si doctrinara, antrenand activitatea tribunalelor constitutionale ale statelor membre al Uniunii Europene, vizeaza mecanismele de cooperare cu Curtea de Justitie a Uniunii Europene (in continuare „CJUE”), mai ales ca prin modificarile introduse de Tratatul de la Lisabona nu s-a creat un „suprastat” european, ori un federalism functional. Mai mult, aplicarea de CJUE a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, o garantie in plus de care beneficiaza cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, poate conduce la limitarea efectelor deciziilor tribunalelor constitutionale, tocmai prin efectele dreptului Uniunii Europene.

Acest proiect, realizat in prima jumatate a anului 2015, cuprinde raspunsurile unor profesori si judecatori consacrati si poate ajuta cititorul la mai buna cunoastere a certitudinilor sau a necunoscutelor unui proces fara sfarsit de negociere judiciara, in care posibilele conflicte de jurisdictie se pot solutiona, cel putin in contextul actual, fie prin aplicarea dreptului Uniunii Europene, astfel cum este interpretat de CJUE, in pofida deciziilor tribunalelor constitutionale, fie printr-un dialog judiciar mult mai intens intre instantele constitutionale si CJUE, in care trimiterile preliminare vor juca un rol deosebit de important.

Volumul reprezinta o provocare, atat pentru cei chestionati, cat si pentru publicul specializat, cu precadere practicieni si doctrinari, dar si pentru studenti, fiind si un serios izvor de inspiratie pentru solutii viitoare ale unor tribunale constitutionale, inclusiv pentru posibile trimiteri preliminare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, in contextul dezvoltarii unui dialog increzator intre jurisdictii, caracterizat prin schimb de argumente si interpretari.

Adresez calde multumiri doamnelor si domnilor profesori si judecatori Anneli Albi, Leonard Besselink, Chahira Boutayeb, Gráinne de Búrca, Laurence Burgorgue-Larsen, Ninon Colneric, Oliver Dörr, Péter Kovács, Kristīne Krūma, Gertrude Lübbe-Wolff, Bertrand Mathieu, Franz C. Mayer, Rostane Mehdi, François-Xavier Millet, Francisco Pereira Coutinho, Janne Salminen, Andreas Vosskuhle, Joseph H.H. Weiler si Peter G. Xuereb, care au acceptat interviurile, domnului Rares Kerekes, al carui peisaj realizat la Sighisoara, Romania, in vara anului 2012, reprezinta coperta volumului, doamnei Irina Alexe si colegilor mei din cadrul ARDAE (Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene) Mihai Banu, Roxana Maria Calin, Amelia Paula Chirtes, Adnana Popescu si Mihai Sandru, care au oferit sugestii si s-au implicat foarte serios in traducerea si revizuirea textelor in limba romana, precum si domnului Vasile Muscalu si Editurii Universitare, care au facut posibila publicarea lucrarii si libera sa circulatie in format electronic.

Dragos Calin

 

Mihai Sandru, Mihai Banu, Dragos Calin, Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene si experiente ale sistemului roman de drept, Editura C.H. Beck, ISBN 978-973-115-941-6, 2013.

Volumul poate fi comandat de pe Amazon.de,  Amazon.fr, Kubon & Sagner

Procedura trimiterii preliminare reprezintă coordonata esenţială a dialogului dintre instanţele judecătoreşti naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. După ce în primii trei ani de la aderare, din România au fost trimite doar două cereri pentru pronunţarea unei decizii preliminare, în ultimii doi ani numărul acestora a crescut exponenţial. Are loc, însă, un dialog real între instanţele judecătoreşti româneşti şi Curtea de Justiţie, sunt pregătite instanţele şi avocaţii pentru ca acest incident procedural să nu devină o povară inutilă pentru acţiunea naţională?

Lucrarea analizează trimiterile preliminare provenite de la instanţele judecătoreşti româneşti, alături de elemente aflate în legătură cu trimiterea preliminară şi considerate esenţiale pentru înţelegerea acestui mecanism, precum: principiile procedurii trimiterii preliminare; repartizarea competenţelor între instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie; modul de redactare al unei cereri pentru pronunţarea unei decizii preliminare şi cerinţele minime care trebuie îndeplinite în acest sens; actul de procedură al instanţei naţionale prin care se dispune sesizarea Curţii de Justiţie; respingerea de către instanţe judecătoreşti a cererilor formulate de părţi de sesizare a Curţii de Justiţie; suspendarea unei acţiuni în situaţia sesizării Curţii de Justiţie ori în cazul în care există o trimitere preliminară înregistrată la Curtea de Justiţie cu acelaşi obiect ori cu un obiect asemănător; menţinerea, modificarea sau retragerea trimiterii preliminare de către instanţa naţională; procedurile accelerate la Curtea de Justiţie; procedura în faţa instanţei naţionale după primirea răspunsului Curţii de Justiţie. Lucrarea oferă o bogată culegere de jurisprudenţă a instanţelor judecătoreşti româneşti, alături de numeroase exemple din jurisprudenţa Curţii de Justiţie. Lista trimiterilor preliminare din România este actualizată permanent pe site-ul mihaisandru.ro

Interviewing European Union. Wilhelm Meister in EU law, Mihai Sandru (ed), Mihai Banu (ed), Ed. Universitara, 2013

Romania is one of the most recent Member States of the European Union. Professionals and researchers in the relevant field strive to ensure correct interpretation and application of European Union law.

Training programmes, higher education curricula included, along with research activities performed in Romania are disparate; information on European Union law is still received apparently without any solid domestic reflection.

The book will feature interviews with well-known personalities in the field of European Union law  several (former and current) members of the Court of Justice of the European Union, professors, (younger) researchers  both from the academia and practitioners, and is meant to provide the Romanian legal community with individual experiences of those interviewed. We think the work would consolidate the research framework in Romania and that such an approach would prove as useful to those interested in the field of European Union law.

Each interview will seek to communicate opinions concerning novelties brought by the Lisbon Treaty and by the recent case-law of the Court of Justice of the European Union, issues raised in research methods in the relevant field of European Union law along with personal experiences concerning the same field.

The work will be published with a foremost publisher in Romania, both in English/French (languages the interviews are conducted) and Romanian (in translation) and also a distribution to around 100 libraries in Member States of the European Union will be sought.

We are glad to inform that currently certain well-known personalities have confirmed that they would take part in this project, as follows, in alphabetical order: René Barents, Joxe Ramon Bengoetxea, Elsa Bernard, Patrick Birkinshaw, Kieran Bradley, Morten Broberg, Roberto Caranta, Valerius Ciucă, Thomas Cottier, Bill Davies, Gareth Davies, Bart Driessen, Mariolina Eliantonio, Niels Fenger, Albert Sanchez Graells, Elspeth Guild, Marc Jaeger, Alfred Kellermann, Philipp Kiiver, Juliane Kokott, Valentine Korah, Alexander Kornezov, Marco Loos, Thomas Lundmark, Imelda Maher,Giuseppe Martinico, Mirjam de Mol, Stephan Rammeloo, Norbert Reich, Daniel Sarmiento, Jan Smits, Alexander Türk, Liesbet Van den Broeck, Christian von Bar, Eddy Wymeersch, Jacques Ziller, Reinhard Zimmermann.

Dealing with EU Law. The Role of National Courts in the Interpretation and Application of European Union Law, Mihai Sandru, Giuseppe Martinico, Mihai Banu (eds), Ed. Universitara, 2014

Between Rights and Charters: ECHR and EU law before national judges (Giuseppe MARTINICO)

Deferential Dialogues between suptanational and constitutional courts in the European multi-level system (Ioana RADUCU)

Overcoming the legal Iron curtain: Similarities and dissimilarities in the use of preliminary references between new and old Member States (Juan A. MAYORAL)

Proportionality to balance trade in services and fundamental rights between the European Court of Justice and national courts (Giuseppe BIANCO, Tatum RAGUES)

Indirect taxation and the role of the European Cort of Justice within the preliminary reference procedure (Ricardo GARCIA ANTON)

The review of national action for compliance with the Charter of Fundamental Rights of the European Union in the context of the preliminary reference procedure (Mihaela VRABIE)

The thin line between the Charter of Fundamental Rights of the European Union and the European Convention on Human Rights. Trends and patterns in preliminary references in Romanian courts(Daniel Mihail SANDRU, Constantin Mihai BANU, Dragos Alin CALIN)

Emanuela Matei, Jurisprudenta in materia concurentei. Obligația de a solicita o hotărâre preliminară, Ed. Universitara, 2014

Aceasta carte este rezultatul unui proiect initiat de ARDAE si de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania. Cartea pleaca de la o selectie ampla de cauze de concurenta generate in cadrul colaborarii ARDAE, selectie pe care autoarea a prelucrat-o din perspectiva aplicarii de catre instantele romanesti a dreptului UE al concurentei. Desi mecanismul hotararilor preliminare face parte din „trezoreria regala” a sistemului de dreptul al UE avand un rol determinant pentru mentinerea coerentei aplicarii dreptului UE de catre instantele nationale si pentru protectia efectiva a drepturilor particularilor cu toate acestea nu se poate spune ca subiectul a fost epuizat din punct de vedere teoretic si nici ca acesta este facil de aplicat la nivel practic.

Cartea investigheaza atat cauze similare cu altele deja tratate de CJUE, cum ar fi Cauza Vitamine, cat si cauze caracterizate de un grad avansat de noutate, cum ar fi Cauza Pensii Private sau Cauza Inspectii Inopinate. In cazul cauzelor similare întrebarea care se pune este daca acestea sunt identice cu cele deja tratate de CJUE. Daca nu sunt identice, acele puncte de diferentiere trebuie identificate si aduse in atentia CJUE ca întrebari prejudiciale.

Mihai Sandru, Mihai Banu, Dragos Calin (coord.), Trimiterile preliminare ale instantelor din Romania la CJUE. Culegere adnotata de jurisprudenta (2007-2013), vol. I, Ed. Universitara, 2014

fragment

Volumul „Trimiterile preliminare ale instantelor din Romania la CJUE. Culegere adnotata de jurisprudenta (2007-2013), vol. 1” reuneste primele 24 de cauze trimise de instantele romane Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in cadrul procedurii trimiterii preliminare (art. 267 TFUE); volumul a urmarit reunirea tuturor actelor de procedura din dosarele in care a fost sesizata Curtea de Justitie, de pe intregul parcurs procedural, si anume, de la formularea trimiterii preliminare pana la finalizarea procedurii nationale (printr-o hotarare definitiva si irevocabila).

Volumul este un ghid adresat in primul rand practicienilor (judecatori si avocati) pentru a constientiza si evalua raspunderea privind o trimitere preliminara. In aceeasi masura, volumul se adreseaza tuturor celor interesati de integrarea europeana, raporturile jurisdictionale intre instantele romane si cele ale Uniunii Europene.

Coordonatorii volumului considera scurtele note necesare pentru evidentierea unor probleme ridicate atat din punctul de vedere al procedurii, cat si al dreptului material. Seria de volume va continua prin realizarea unei colectii a tuturor trimiterilor preliminare formulate de instante din Romania (atat a acelora finalizate in intreg ciclul procedural, dar si a celor pendinte, prin republicare ulterioara a unor editii „definitive”).

Cauzele incluse in acest prim volum sunt: cauza C-33/07, Jipa (libera circulatie a persoanelor); cauza C-402/09, Tatu (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-102/10, Bejan (asigurare facultativa de raspundere civila auto); cauzele conexate C-136/10 si C-178/10, Obreja si Darmi (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-258/10, Grigore (timpul de lucru); cauza C-263/10, Nisipeanu (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-264/10, Kita (mandatul european de arestare si transferarea unei persoane condamnate); cauza C-283/10, Circul Globus Bucuresti (drepturi de autor pentru comunicarea publica a operelor); cauza C-310/10, Agafitei si altii (discriminare privind drepturile salariale ale magistratilor); cauza C-335/10, Vijulan (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-336/10, Ijac (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-377/10, Baila (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-438/10, Drutu (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-439/10, DRA SPEED (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-440/10, SEMTEX (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-441/10, Anghel (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C- 573/10, Micsa (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-602/10, SC Volksbank Romania (contracte de credit pentru consumatori); cauzele conexate C-29/11 si C-30/11, Sfichi si Ilas (taxa pe poluare cu ocazia primei inmatriculari); cauza C-47/11, SC Volksbank Romania (contracte de credit pentru consumatori); cauza C-248/11, Nilas si altii (piete reglementate de instrumente financiare); cauza C-257/11, Gran Via Moinesti (taxa pe valoarea adaugata).

Mihai Sandru Mihai Banu Dragos Calin (coord.), Trimiterile preliminare ale instantelor din Romania la CJUE. Culegere adnotata de jurisprudenta (2007-2013), vol. II, Ed. Universitara, 2014

Descarcă fragment

Cauzele acestui volum: C-396/11, RADU; C-434/11, CORPUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR; C-462/11, COZMAN; C-483/11, BONCEA ŞI ALŢII; C-484/11, BUDAN; C-565/11, IRIMIE; C-571/11, SC VOLKSBANK ROMÂNIA; C-627/11, AUGUSTUS; C-663/11, SCANDIC DISTILLERIES; C-79/12, MORA IPR; C-81/12, ASOCIAŢIA ACCEPT; C-108/12, SC VOLKSBANK ROMÂNIA; C-123/12, SC VOLKSBANK ROMÂNIA; C-134/12, Corpul Naţional al Poliţistilor; C-236/12, SC VOLKSBANK ROMÂNIA; C-249/12 – Tulică si Plavosin; C-323/12, E. ON GLOBAL COMMODITIES (FOST E.ON ENERGY TRADING).

Mihai Sandru Mihai Banu Dragos Calin (coord.), Trimiterile preliminare ale instantelor din Romania la CJUE. Culegere adnotata de jurisprudenta (2007-2013), vol. III, Ed. Universitara, 2014

Al treilea volum din Trimiterile preliminare ale instanţelor din România la CJUE. Culegere adnotată de jurisprudenţă (2007-2013) include 24 cauze, după cum urmează: cauza C-369/12, Corpul Naţional al Poliţiştilor (reduceri salariale în cazul funcţionarilor publici şi personalului plătit din sectorul bugetar); cauza C-424/12, Fatorie (taxă pe valoarea adăugată); cauza C-430/12, Luca (asigurări sociale; îngrijiri spitaliceşti acordate în alt stat membru); cauza C-431/12, Rafinăria Steaua Română (taxă pe valoarea adăugată); cauza C-97/13, Câmpean I (taxă pe poluare); cauza C-143/13, Matei şi Matei (clauze abuzive în contracte încheiate cu consumatorii); cauza C-214/13, Ciocoiu (taxă pe poluare); cauza C-268/13, Petru (securitatea socială a lucrătorilor migranţi, rambursarea cheltuielilor aferente tratamentului medical în străinătate); cauza C-304/13, APIA – Timiş (scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune); cauza C-312/13, Roşu (taxă pe valoarea adăugată); cauza C-313/13, Ienciu (taxă pe valoare adăugată); cauza C-331/13, Nicula (taxa pe poluare pentru autovehicule; restituire); cauza C-371/13, SC Schuster & Co Ecologic (procedură de insolvenţă); cauza C-401/13, Balazs (drepturi de asigurări sociale); cauza C-432/13, Balazs (drepturi de asigurări sociale); cauza C-438/13, BCR Leasing (taxă pe valoarea adăugată); cauza C-444/13, Solyom şi Solyom (taxă pe valoarea adăugată); cauza C-598/13, Guletsou (drepturi de asigurări sociale); cauza C-635/13, Alka (tariful vamal comun); cauza C-646/13, E.S. (drepturi de asigurări sociale); cauza C-668/13, Paraskevopoulou (drepturi de asigurări sociale); cauza C-13/14 Municipiul Piatra Neamţ (protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene); cauza C-262/14 Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere (interdicţia cumulării pensiei cu salariul pentru personalul bugetar) şi cauza Sigmirean şi alţii (clauze abuzive în contracte încheiate cu consumatorii), ultima neînregistrată la CJUE, întrucât Tribunalul Specializat Mureş, înainte de comunicarea efectivă a acesteia către CJUE, a constatat, în mod surprinzător, că răspunsul nu îi mai era necesar pentru soluţionarea litigiului…

Am prezentat în cadrul fiecărui dosar hotărârile instanţelor române, alături de deciziile pronunţate de Curtea de Justiţie. Intervenţiile asupra hotărârilor au fost reduse şi au constat în îndreptarea tacită a unor erori minore, în uniformizarea pe cât posibil a unor referinţe şi în semnalarea unor formulări mai puţin reuşite, iar notele de subsol sunt menite să aducă câteva precizări şi să actualizeze referiri la dispoziţii ale dreptului UE.

De menţionat că, în cursul anului 2014, la nivelul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a început să fie utilizat un nou mod de citare a jurisprudenţei, urmând aşa-numitul „identificator european de jurisprudenţă” – ECLI (European Case Law Identifier); am utilizat şi noi acest nou sistem de citare.

Dragos Calin, Irina Cioponea, Reflectarea jurisprudentei CJUE in hotararile judecatoresti interne pronuntate in materia dreptului social. Culegere de jurisprudenta, Editura Universitara, 2014, ISBN 978-606-28-0123-6

Reflectarea jurisprudentei CJUE in hotararile judecatoresti interne pronuntate in materia dreptului social. Culegere de jurisprudenta – volum ingrijit de doi judecatori din cadrul sectiilor de specialitate ale Curtii de Apel Bucuresti, respectiv Curtii de Apel Ploiesti, este destinat practicienilor dreptului, deopotriva magistrati si avocati in domeniul litigiilor de munca si asigurari sociale, confruntati de aproximativ opt ani cu aplicarea jurisprudentei CJUE in cauzele aflate pe rolul instantelor nationale, a caror diversitate a cunoscut o amplificare previzibila. 

***

Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social. Culegere de jurisprudenta. Volumul 1, Editura Universitara 2014

HOTĂRÂRI RECENTE ALE CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE ÎN MATERIA DREPTULUI SOCIAL. Culegere de jurisprudenta. Vol. 2, Editura Universitara 2014

HOTĂRÂRI RECENTE ALE CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE ÎN MATERIA DREPTULUI SOCIAL. Culegere de jurisprudenta. Vol. 3, Editura Universitara 2014

HOTARARI RECENTE ALE CURTII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE ÎN MATERIA DREPTULUI SOCIAL. Culegere de jurisprudenta. Volumul 4, Editura Universitara 2014

HOTARARI RECENTE ALE CURȚII DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE IN MATERIA DREPTULUI SOCIAL Culegere de jurisprudenta. Vol. 5, Editura Universitara 2014

HOTARARI RECENTE ALE CURTII DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE IN MATERIA DREPTULUI SOCIAL. Culegere de jurisprudenta. Volumul 6, Editura Universitara 2014

Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social. Culegere de jurisprudenta. Volumul 7, Editura Universitara 2014

Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social. Culegere de jurisprudenta. Volumul 8, Editura Universitara 2014

***

Daniel-Mihail Şandru, Libertatea de stabilire a societăţilor în Uniunea Europeană. Culegere de legislaţie şi 
jurisprudenţă, ediţia a II-a, Editura Universitară, 2014, ISBN 978-606-28-0129-8, DOI 10.5682/9786062801298, 313 p.

Lucrarea se adresează tuturor  celor care sunt interesaţi de fenomenul mobilităţii societăţilor în Uniunea Europeană, fiind prezentate instrumentele prin care libertatea de stabilire funcţionează. Este în primul rând un volum didactic, o culegere de jurisprudenţă relevantă în domeniul libertăţii de stabilire cu o introducere desfăşurată în primele şapte capitole. Prezenta ediţie cuprinde informaţii şi jurisprudenţa relevantă până la data de 27 noiembrie 2014.

Libertatea de stabilire a societăţilor [comerciale] este un subiect actual şi în continuă transformare. Actualitatea provine din necesitatea de a găsi o soluţie pentru dezvoltarea afacerilor şi, din perspectiva societăţilor (a dreptului care le guvernează în Uniunea Europeană), găsirea unui instrument valid (juridic) şi posibil (intuitiv), atrăgător pentru întreprinzători şi nu doar o himeră cu nume frumos.

***

Mihail Niemesch, Reflectarea jurisprudentei CJUE in hotararile judecatoresti interne pronuntate in materia dreptului penal. Culegere de jurisprudenta, Ed. Universitara, 2015

Volumul, structurat in sase capitole, debuteaza cu un prim capitol rezervat prezentarii trimiterilor preliminare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, formulate in materia dreptului penal de catre instantele nationale – cauza C-264/10, Kita, cauza C-248/11, Nilas sicauza C-396/11, Radu, deja solutionate. (…) Capitolul VI urmareste reflectarea jurisprudentei CJUE in alte hotarari ale instantelor nationale, sens in care au fost selectate hotarari judecatoresti interne referitoare la principiul non bis in idem , la respingerea ca inadmisibila a sesizarilor Curtii Constitutionale , la Conventia Europeana din 29 mai 2000 de la Bruxelles privind asistenta juridica reciproca in materie penala intre Statele Membre ale Uniunii Europene si la obligatia instantei de prim control judiciar de a depune diligente pentru a asigura prezenta acuzatului in vederea audierii , continutul si modul de executare al pedepselor accesorii , la control judiciar si obligatia de a nu parasi localitatea , la masurile de siguranta, expulzarea si Directiva 2004/38 privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor , la expulzare cetateni straini dupa executarea pedepsei , la Directiva Consiliului 72/ 166/CEE din 24 aprilie 1972 privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la asigurarea de raspundere civila auto si introducerea obligatiei de asigurare a acestei raspunderi si obligarea la despagubiri a unui asigurator din strainatate , la Directiva 2003/6/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind utilizarile abuzive ale informatiilor confidentiale si manipularile pietei, manipularea pietei de capital, tranzactie deal si utilizare de informatii privilegiate , la infractiunea de abuz de piata in forma manipularii pietei de capital avand ca obiect un instrument financiar tranzactionat exclusiv pe piata RASDAQ, Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pietele instrumentelor financiare si clarificarea interpretarii conceptului european de piata reglementata , la taxa speciala de prima inmatriculare si timbrul de mediu (cauza Tatu, C-402/09) , la Regulamentul (CEE) nr.2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar si imprejurarea ca prin confiscarea bunurilor nu se inlatura si nici nu se inlocuieste plata sumelor datorate ca taxe si impozite catre stat , la evaziunea fiscala, la operatiunile scutite de plata TVA si momentul nasterii obligatiei de plata a TVA, Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare , precum si la evaziunea fiscala prevazuta in art.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.241/2005 si ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata.

Anamaria Groza, Probleme de drept european. Principii. Directive. Trimiteri preliminare. Jurisprudenta romaneasca comentata, Ed. C. H. Beck, 2015

Începând cu 1 ianuarie 2007 activitatea judecătorilor români a devenit mai dificilă, dar şi mai interesantă. Mai dificilă, deoarece aceştia au trebuit să aplice un nou ansamblu de norme juridice, normele de drept comunitar, în prezent dreptul Uniunii Europene, alături de dreptul intern. Dificultatea reală provine îndeosebi din cerinţele aplicării dreptului Uniunii şi soluţionarea „conflictelor” inerente pe care acesta le are cu dreptul intern. Judecătorul român a primit, în schimb, cadoul unei noi ordini juridice şi al unei jurisprudenţe care are la bază interpretarea teleologică, o metodă cu care acesta era mai puţin obişnuit să lucreze. Totodată, a primit şi sprijinul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul deciziilor preliminare.

Deşi aplicarea dreptului Uniunii pare a se afla încă în perioada uceniciei, trebuie spus că şi societatea româ-nească în ansamblu se află încă într-o perioadă de acomodare cu instituţiile, mecanismele şi exigenţele europene. După opt ani de la aderarea la Uniunea Europeană, aceste consideraţii nu ar trebui să întristeze şi nici să supere, mai ales că progresele se văd de la an la an.

***

Dragos Calin (ed), Curtea Constitutionala a Romaniei si dreptul Uniunii Europene. Culegere de jurisprudenta,  Ed. Universitara, 2014

In contextul actual, una dintre cele mai interesante discutii, jurisprudentiala si doctrinara, antrenand tribunalele constitutionale ale statelor membre al Uniunii Europene, vizeaza mecanismele de cooperare cu Curtea de Justitie a Uniunii Europene (in continuare „CJUE”), mai ales ca Tratatul de la Lisabona nu a creat un suprastat european. Mai mult, aplicarea de CJUE a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, o garantie in plus de care beneficiaza cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, poate conduce la limitarea efectelor deciziilor curtilor constitutionale, prin efectele dreptului Uniunii Europene.

Se poate vorbi despre cooperare sau despre confruntare intre tribunalele constitutionale ale statelor membre UE si Curtea de Justitie a Uniunii Europene?

Cu privire la acest subiect exista mai multe curente de gandire, unul sustinand suprematia Constitutiei, inclusiv fata de dreptul Uniunii Europene, chiar daca accepta prioritatea de aplicare a acestuia din urma, in normele sale obligatorii, fata de toate celelalte norme din dreptul intern, iar altul prioritatea de aplicare sistematica si neconditionata a tuturor dispozitiilor din dreptul Uniunii Europene fata de toate normele din dreptul intern, inclusiv fata de constitutiile nationale.

Unele jurisdictii constitutionale europene de traditie au ajuns, in anumite momente si contexte istorice, inclusiv la concluzia ca este de competenta lor sa efectueze controlul constitutionalitatii dreptului Uniunii Europene, integrat in ordinea juridica interna, in virtutea rolului lor de gardiene ale suprematiei legii fundamentale (spre exemplu, Tribunalul Constitutional din Germania).

Altele curti au acceptat insa un rol extrem de activ in aplicarea uniforma a dreptului Uniunii Europene, efectuand chiar si trimiteri preliminare la CJUE: instantele constitutionale din Belgia, Austria, Lituania, Italia, Spania, Franta, cel mai recent chiar Germania1, unele dintre acestea dupa revirimente jurisprudentiale neasteptate.